[:en]Ioana Păltineanu, recently graduated Faculty of Medicine, University „Carol Davila”, Bucharest, Romania
Abstract
Background:
Oncologic pathology includes over 100 types of cancer, being one of the most complex medical specialties. According to World Health Organization, over 13% of global deaths are caused by oncological diseases. Therefore, it represents a real public health issue, not only nationally, but also globally. As the incidence of this disease is increasing, it requires a better understanding of all its aspects, including the social and psychological ones. Communication between physician and patient is essential in comprehension and acceptance of illness, compliance and in the response to treatment.
As a sixth year medical student, at “Carol Davila” University of Medicine and Pharmacy from Bucharest, I executed, for my final paper, a cross-sectional study to investigate the relationship between physician and patient from the patients’ perspective.
Objectives:
To assess patient satisfaction regarding communication process with physicians, to improve the relationship between them and to increase the quality of healthcare services.
Materials and methods:
In a cross-sectional study, one hundred fifty-two oncologic patients between 18 and 77 years were asked to answer an online thirty-question survey structured in two parts: first one evaluating demographic data and the second one assessing satisfaction regarding the communication with physicians. Inclusion criteria were: age over 18 years old, oncologic diagnosis and internet access. Exclusion criteria were: age under 18 years old, no oncologic diagnosis, no internet access and altered mental status. After centralization and validation, data were processed and analysed using SPSS.
Results:
Demographic data showed that the average age of the respondents was 49.5 years old and most of respondents were women (79%). Data on patient satisfaction regarding the communication with physicians showed that breast cancer was the most frequent diagnosis (38%) that main reason for seeking medical attention was the discovery of a breast lump by self-palpation (34%). More than half of respondents communicated face to face with the medical personnel prior to admission (54%). Most of the respondents indicated a good relationship between them and the physicians. Some of the respondents (13%) stated they did not understand the medical content of the conversation with the physicians.
Key words: cancer, patient, satisfaction, communication
[:ro]Ioana Păltineanu, absolventă Facultatea de Medicină, UMF „Carol Davila”, Bucureşti, România
Rezumat
Studiul prezent, desfăşurat sub forma unei anchete observaţionale descriptive transversale, are ca scop îmbunătăţirea relaţiilor dintre personalul medical şi pacient, astfel contribuind la creşterea calităţii serviciilor din domeniul de îngrijire a sănătăţii.
Obiective:
Obiectivele studiului se concretizează în identificarea intervalului de vârstă în care se încadrează majoritatea pacienţilor oncologici care utilizează reţelele de socializare; evidenţierea factorilor determinanţi în alegerea de către pacienţi a unităţii sanitare în care să se trateze; identificarea modalităţilor de comunicare dintre medicii oncologi şi pacienţii cu patologie specifică; evaluarea calităţii procesului de comunicare dintre medicii oncologi şi pacienţi şi aprecierea satisfacţiei pacienţilor cu privire la procesul de comunicare cu medicii.
Materiale şi metode:
Studiul s-a desfăşurat sub forma unei anchete observaţionale descriptive transversale, desfăşurate în perioada 3 octombrie 2016 – 26 mai 2017 pe un eşantion de 152 de persoane, cu vârste cuprinse între 18 şi 77 ani.
Instrumentul de cercetare folosit a fost chestionarul, aplicat în perioada 10 noiembrie 2016 – 21 martie 2017, acesta fiind alcătuit din 30 de întrebări structurate în două părţi, prima făcând referire la datele demografice ale respondenţilor, iar cea de-a doua evaluând satisfacţia pacienţilor în ceea ce priveşte procesul de comunicare cu medicul oncolog. Datele au fost colectate în mai multe etape: prima a constat în publicarea chestionarului în grupurile de suport ale pacienţilor cu diagnostice oncologice de pe reţelele de socializare, prin intermediul Google Docs, a doua a presupus centralizarea, verificarea şi validarea acestora, iar ultima a fost cea de analiză şi prelucrare, folosind programul SPSS.
Rezultate, concluzii:
S-a constatat că proporţii apropiate, de 36% şi 34%, au apreciat comunicarea cu personalul medical drept foarte bună, respectiv bună, iar 88%, ar recomanda unitatea sanitară în care au fost internaţi.
Cuvinte cheie: comunicare, medic, pacient, cancer, oncologie, satisfacţie
Patologia oncologică este deosebit de variată, ea cuprinzând peste 100 de tipuri de cancer, fiecare având protocoale de diagnostic şi tratament diferite. Organizaţia Mondială a Sănătăţii publică date conform cărora 13% din decesele anuale sunt provocate de această afecţiune. Aşadar, acest tip de patologie reprezintă o adevarată problemă de sănătate publică, atât la nivel global, cât şi la nivel naţional. Pe măsură ce tot mai mulţi români sunt diagnosticaţi cu cancer, este necesară o înţelegere cât mai aprofundată a tuturor aspectelor acestei boli. Diagnosticul trebuie abordat atât din punct de vedere medical, cât şi psihologic şi social.
La această experienţă nefericită nu participă doar pacientul, familia şi apropiaţii acestuia, ci şi medicul oncolog. Relaţia dintre medic şi pacientul său este una deosebit de complexă, putând fi considerată deopotrivă o relaţie socială, o relaţie psihologică şi o relaţie culturală.
Scop şi obiective
Scopul acestui studiu este îmbunătăţirea relaţiilor dintre medic şi pacient, astfel contribuind la creşterea calităţii serviciilor de îngrijire a sănătăţii şi a sprijinului psihologic acordat bolnavilor oncologici.
Obiectivele acestui studiu se concretizează în:
- Identificarea intervalului de vârstă în care se încadrează majoritatea pacienţilor oncologici care utilizează reţelele de socializare;
- Evidenţierea factorilor determinanţi în alegerea de către pacienţi a unităţii sanitare în care să se trateze;
- Identificarea modalităţilor de comunicare dintre medicii oncologi şi pacienţii cu patologie specifică;
- Evaluarea calităţii procesului de comunicare dintre medicii oncologi şi pacienţi;
- Aprecierea satisfacţiei pacienţilor cu privire la procesul de comunicare cu medicii.
Materiale şi metode
Studiul s-a desfăşurat sub forma unei anchete observaţionale descriptive transversale, desfăşurate în perioada 3 octombrie 2016 – 26 mai 2017 pe un eşantion de 152 de persoane, cu vârste cuprinse între 18 şi 77 ani.
Instrumentul de cercetare folosit a fost un chestionar, aplicat în perioada 10 noiembrie 2016 – 21 martie 2017, acesta fiind alcătuit din 30 de întrebări structurate în două părţi, prima făcând referire la datele demografice ale respondenţilor (vârsta, sex, mediul de rezidenţă, nivelul de studii), iar cea de-a doua evaluând satisfacţia pacienţilor în ceea ce priveşte procesul de comunicare cu medicul oncolog.
Criteriile de includere au fost: vârsta peste 18 ani, diagnostic oncologic în antecedentele personale patologice, acces la platformele online de socializare.
Criteriile de excludere au fost: vârsta sub 18 ani, altă patologie decat cea oncologică, stare de conştienţă alterată, lipsa accesului la platformele online de socializare.
Datele au fost colectate în mai multe etape: prima a constat în publicarea chestionarului în grupurile de suport ale pacienţilor cu diagnostice oncologice de pe reţelele de socializare, prin intermediul Google Docs, a doua a presupus centralizarea, verificarea şi validarea acestora (niciun chestionar nu a fost exclus), iar ultima a fost cea de analiză şi prelucrare, folosind programul Microsoft Office Excel 2007.
Rezultate
Aproximativ 30% dintre respondenţi se încadrează în intervalul de vârstă cuprins între 40 şi 49 de ani, iar 28%, cu două procente mai puţin, se încadrează în intervalul de vârstă cuprins între 50 şi 59 de ani. O proporţie 17% dintre respondenţi au vârsta cuprinsă între 60 şi 69 de ani, în timp ce 13% încadrează între 30 şi 39 de ani. Între 18 şi 29 de ani pot fi încadrate 7 procente, iar peste 70 de ani, doar 5 procente.
Se poate remarca faptul că numărul respondenţilor de sex feminin (79%) a fost de peste trei ori mai mare decât a celor de sex masculin (21%).
Se constată că majoritatea respondenţilor provin din mediul urban, proporţia acestora fiind 83%, faţă de cea a respondenţilor cu mediu de rezidenţă rural, de doar 17%, deci de peste patru ori mai mare.
Din punct de vedere al nivelului studiilor, majoritatea respondenţilor (47%) au studii liceale, în timp ce 34% au studii universitare şi 12% studii postuniversitare. Pe de altă parte, 5% dintre respondenţi au studii gimnaziale şi doar 1% studii primare.
Se observă ca 34% dintre respondenţi s-au adresat medicului pentru un nodul la nivelul sânului, descoperit prin autopalpare, 21% pentru simpromatologie nespecifică, 14% pentru dureri abdominale, 13% pentru stare generală alterată şi doar 9% pentru consultaţie de rutină a unui pacient asimptomatic. 8% dintre respondenţi s-au prezentat la medicul specialist pentru reevaluare clinico-biologică.
Din punct de vedere al tipului de prezentare la medicul specialist, 59% dintre pacienţi s-au adresat acestuia cu trimitere de la medicul de familie, iar 41% au fost primiţi în regim de urgenţă.
Dacă 29% dintre respondenţi au ales spitalul în care au fost internaţi pe baza recomandării familiei sau prietenilor şi 25% pe baza fatului ca patologia cu care au fost diagnosticaţi era specifică unităţii sanitare, 14% au ales pe baza recomandării medicului de familie, iar 13% cunoşteau personalul sanitar. Alte criterii pentru această alegere au fost folosite de 11% dintre respindenţi, iar 7% au ales în funcţie de localizarea spitalului. Doar 1% dintre respondenţi au ales pe baza reclamelor sau informării din mass-media.
Înainte de internare, 22% dintre respondenţi s-au informat despre spital din mai multe surse, 21% s-au informat de la familie sau prieteni, iar 20% nu s-au informat deloc. Medicul de familie a reprezentat sursa de informare pentru 17% dintre pacienţi, în timp ce 8% s-au consultat folosind internetul, 8% alte surse şi 4% alţi pacienţi.
Întrebaţi daca au comunicat cu personalul sanitar înainte de internare, 62% dintre pacienţi au răspuns afirmativ, iar 38% au răspuns negativ.
Dintre cei care au comunicat cu personalul sanitar înainte de internare, 87% au discutat faţă în faţă cu medicul specialist şi 13% l-au contactat telefonic. Niciunul dintre pacienţi nu a folosit e-mailul, faxul sau reţelele de socializare.
Majoritatea respondenţilor a fost diagnosticată cu patologie oncologică de tip cancer mamar (38%), 12% cu cancer colorectal, 12% cu cancer cervical, 8% cu leucemie sau limfom, 7% cu cancer pulmonar, 3% cu cancer prostatic, 3% cu cancer gastrointestinal, 3% cu cancer ovarian, 3% cu cancer pancreatic, 2% cu cancer cutanat, 1% cu cancer vezical, 1% cu cancer renal şi 1% cu cancer tiroidian. De altfel, 5% dintre respondenţi au fost diagnosticaţi cu alt tip de cancer.
Majoritatea respondenţilor au fost diagnosticaţi cu patologie oncologică între 40 şi 49 de ani (32%), 22% între 50 şi 59 de ani, 20% între 30 şi 39 de ani, 14% între 60 şi 69 de ani, 5% peste 70 de ani, iar 4% între 18 şi 29 de ani. În intervalul de vârstă cuprins între 14 şi 17 ani, doar 3% din respondenţi au fost diagnosticaţi cu patologie oncologică.
Se constată că 26% dintre pacienţi au urmat chimioterapie în asociere cu terapia chirurgicală, 25% chimioterapie în asociere cu radioterapie şi terapie chirurgicală, 16% doar terapie chirurgicală, 14% doar chimioterapie, 9% chimioterapie şi radioterapie, 5% doar radioterapie, 3% radioterapie şi terapie chirurgicală, iar 1% nu a urmat niciun tratament dintre cele enumerate.
Peste jumătate dintre respondenţi au fost total de acord cu această afirmaţie (53%), 32% au fost de acord, 7% nu au fost nici în acord, nici în dezacord, 4% au fost în dezacord, iar 5% au fost în total dezacord
O proporţie de 51% de respondenţi a fost total de acord cu această afirmaţie, 39% au fost de acord, 3% nu au fost nici în acord, nici în dezacord, 3% au fost în dezacord, iar 4% au fost în total dezacord.
Majoritatea respondenţilor, 49%, a fost total de acord cu această afirmaţie, 26% au fost de acord, 5% nu au fost nici în acord, nici în dezacord, 7% au fost în dezacord, iar 13% au fost în total dezacord.
Se observă că 47% dintre pacienţi au fost total de acord cu această afirmaţie, 33% au fost de acord, doar 1% nu au fost nici în acord, nici în dezacord, 5% au fost în dezacord, iar 13% au fost în total dezacord.
Majoritatea respondenţilor a fost total de acord cu această afirmaţie (42%), 30% au fost de acord, 13% au considerat că nu sunt nici în acord, nici în dezacord, 8% au fost în dezacord, iar 7% în total dezacord.
O proporţie de 59% dintre pacienţi a fost total de acord cu această afirmaţie, 26% dintre respondenţi au fost de acord, 9 % au considerat că nu sunt nici în acord, nici în dezacord, 1% au fost în dezacord, iar 4% în total dezacord.
În timp ce 58% dintre respondenţi au fost total de acord cu afirmaţia şi 24% de acord, 7% dintre acestia nu au fost nici în acord, nici în dezacord, 7% au fost în dezacord, iar 5% în total dezacord.
Mai mult de jumătate intre respondenţi (61%) au fost total de acord cu această afirmaţie, 22% au fost de acord, 11% nu au fost nici în acord, nici în dezacord, 3% au fost în dezacord, iar 4% în total dezacord.
Se constată ca 41% dintre respondenţi au fost total de acord cu această afirmaţie, 36% au fost de acord, 8% nu au fost nici în acord, nici în dezacord, 8% au fost în dezacord şi 8% în total dezacord.
Aproximativ jumatate dintre respondenţi au fost total de acord cu afirmaţia (51%), 30% au fost de acord, 11% nu au fost nici în acord, nici ăn dezacord, 4% au fost în dezacord, iar 4% în total dezacord.
Se observă ca 49% dintre respondenţi au fost total de acord cu această afirmaţie, 30% au fost de acord, 9% nu au fost nici în acord, nici în dezacors, 5% au fost în dezacord, iar 7% au fost în total dezacord.
În timp ce 42% dintre pacienţi au fost total de acord cu această afirmaţie şi 34% au fost de acord, 7% nu au fost nici în acord, nici în dezacord, 5% au fost în dezacord, iar 12% în total dezacord.
Se evidenţiază faptul că 43% dintre respondenţi au fost total de acord cu această afirmaţie, 24% au fost de acord, 14% nu au fost nici în acord, nici în dezacord, 7% au fost în dezacord şi 12% în total dezacord.
Majoritatea responenţilor, 67%, a considerat că cea mai importantă trăsătură a medicului curant a fost profesionalismul, 12% au apreciat sinceritatea, 11% implicarea, iar 11% răbdarea.
Se poate observa că 68% dintre respondenţi nu au considerat că diferenţa de statut dintre medic şi pacient a influenţat procesul medical, 21% au considerat că această diferenţă a influenţat totuşi puţin procesul medical, 3% au considerat că această diferenţă a influenţat mult procesul, iar 8% au considerat că procesul a fost foarte mult influenţat de diferenţa de statut.
Proporţii apropiate, de 36% şi 34%, au apreciat comunicarea cu personalul medical drept foarte bună, respectiv bună. Pe de altă parte, 14% au apreciat această comunicare ca fiind satisfăcătoare, iar 16% ca fiind slabă.
Majoritatea respndenţilor, 88%, ar recomanda unitatea sanitară în care au fost internaţi şi trataţi, pe când 12% nu ar recomanda-o.
Concluzii
După centralizarea, prelucrarea şi analiza datelor obţinute, s-a ajuns la umătoarele concluzii referitoare la demografia respondenţilor:
- Vârsta medie a respondenţilor este de 49.5 ani;
- Respondenţii sunt predominant de sex feminin (79%);
- Majoritatea respondenţilor provin din mediul urban (83%);
- Majoritatea respondenţilor au studii liceale (47%).
De asemenea, analizând datele obţinute prin partea a doua a chestionarului, care a evaluat gradul de satisfacţie al responenţilor în raport cu procesul de comunicare cu personalul medical, a fost posibilă formularea următoarelor concluzii:
- Majoritatea respondenţilor are diagnosticul de cancer mamar (38%) şi s-a adresat medicului specialist pentru un nodul la nivelul sânului decoperit prin autopalpare (34%), fapt ce poate fi corelat cu predominanţa sexului feminin al respondenţilor (79%), dar şi cu media de vârsătă de 49.5 ani. Aşadar, putem lua în calcul o ipoteză conform căreia, spre deosebire de bărbaţi, femeile sunt mai extroverite, comunică despre problemele lor de sănătate cu mai multă uşurinţă şi sunt dispuse să împărtăşască experienţa lor;
- Majoritatea respondenţilor s-a prezentat la medicul specialist cu trimitere de la medicul de familie (59%), lucru care atestă încrederea acestora în sistemul primar de sănătate, şi a comunicat cu personalul sanitar, înainte de internare, faţă în faţă (54%), ceea ce întăreşte ideea necesităţii stabilirii unei legături emoţionale din partea pacienţilor;
- Majoritatea respondenţilor a fost total de acord cu afirmaţiile care sugerau o bună comunicare cu medicul curant şi o satisfacţie crescută referitoare la actul medical, deşi 16% dintre respondenţi apreciază comunicarea cu personalul medical ca fiind slabă;
- De altfel, unii respondenţi (13%) au fost în total dezacord cu afirmaţia conform căreia li s-a răspuns la toate întrebările, dar şi cu cea conform căreia au înţeles conţinutul informaţiilor medicale furnizare de către personalul medical.
Conflict de interese: nu există
Primit: 23 august 2017
Acceptat: 23 septembrie 2017[:]