Tulburările de somn, anxietatea şi depresia – un complex de simptome la pacientul cu cancer avansat. Cum le putem controla?

Dr. Mircea Şerpe, medic primar neurologie, doctor în ştiinţe medicale, şef de lucrări disciplina neurologie Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” Arad, coordonator Compartimentul de Îngrijiri Paleative, Spitalul Municipal „Dr. Teodor Andrei”, Lugoj, România

Rezumat

Se estimează că tulburările de somn apar la o proporţie cuprinsă între 30% şi 50% dintre pacienţii cu cancer. Tulburările de somn s-a demonstrat că variază de-a lungul traiectoriei bolii neoplazice, ceea ce sugerează necesitatea ca acestea să fie evaluate periodic de-a lungul întregii experienţe neoplazice a unui pacient.

Managementul tulburărilor de somn ar trebui să fie concentrat asupra problemelor de adormire, de menţinere a somnului sau asupra trezirilor dimineaţa foarte devreme.

Pentru un control eficient al problemelor de somn sunt avute în vedere măsuri non-farmacologice, care se adresează în special igienei somnului, urmate, în caz de eşec, de metode farmacologice cu preparate care intervin în ciclul somn-veghe: În acest caz există o gamă largă de preparate: benzodiazepine, agonişti al receptorilor de melatonină, antihistaminice, antidepresive şi antipsihotice (ultimele 2 având efecte secundare nedorite).

Depresia reprezintă o co-morbiditate care afectează aproximativ 15-25% din totalul pacienţilor cu cancer.

Factorii de risc pentru apariţia depresiei la pacienţii cu boli neoplazice sunt legaţi de boala canceroasă ca atare (durere necontrolată, stadiu avansat al neoplaziei, chimioterapie agresiv cu efectele secundare slab controlate) sau de către antecedentele pacientului nelegate de cancer (antecedente de depresie, lipsa unui suport familial, alcoolismul, comorbidităţile asociate).

Din punct de vedere al posibilităţilor terapeutice, există o serie de mijloace farmacologice (antidepresive, benzodiazepine, psihostimulante, inhibitori de mono-amin-oxidază) sau se poate apela la psihoterapie.

Anxietatea apare în proporţii variabile la pacienţii cu cancer, putând avea o prevalenţă crescândă odată cu evoluţia boli sau cu tratamentele mai agresive. Conform unor studii americane ea se situează în jurul a 44%.

Anxietatea poate fi o etapă în cursul adaptării normale a pacientului la cancer. Factorii care pot creşte posibilitatea de apariţie a anxietăţii în perioada tratamentului pacienţilor cu cancer cuprind antecedentele de anxietate, durerea severă, anxietatea prezentă deja în momentul diagnosticării bolii neoplazice, limitările funcţionale, lipsa unui suport social, boala avansată.

Managementul efectiv al anxietăţii începe cu o evaluare comprehensivă şi un diagnostic precis. Managementul iniţial al anxietăţii cuprinde furnizarea informaţiilor corecte şi oferirea de sprijin pacienţilor.

Folosirea de medicaţie anxiolitică se are în vedere atunci când pacienţii prezintă simptome mai severe sau când răspunsurile la intervenţiile psihosociale nu sunt adecvate. În acest caz se preferă medicaţia din clasa benzodiazepinelor.

Cuvinte cheie: tulburări de somn, depresie, anxietate, cancer

* * * * * * * *
You need to subscribe in order to have access to full texts! If you already subscribed, please login here.

* * * * * * * *
Trebuie să vă abonaţi pentru a avea acces la întregul conţinut! Dacă sunteţi deja abonat, trebuie să vă autentificaţi aici.