Calitatea în îngrijirea paliativă: o notă critică și o perspectivă

Prof Univ Dr Wim J.A. van den Heuvel, președinte al Consiliului Editorial Internațional al PALIAŢIA

Imaginea de ansamblu a îngrijirilor paliative este că economisirea costurilor este aproape în toate situațiile, deși studiile privind eficiența costurilor pot fi criticate din cauza variațiilor în design și metode (1). Având în vedere eficiența costurilor, multe țări au dezvoltat îngrijiri paliative, dar sunt variațiii mari a calității lor (2). Această variație are legătură cu modelele de finanțare în îngrijirile paliative, iar un model de succes dintr-o țară poate să nu fie eficient în alta (3). Se pare că, în multe țări, factorii de decizie politică și profesioniștii implicați în îngrijirea paliativă iau în calcul în dezvoltarea unui sistem de îngrijiri paliative acele elemente care li se potrivesc cel mai bine. Ei iau rareori în considerare o perspectivă generală, care trebuie să includă diferite dimensiuni, după cum demonstrează indicele calității morții (The Quality of Death Index) (2).

Principiile de ce și cum trebuie să nu fie uitate niciodată în îngrijirea paliativă: „Îngrijirea paliativă este îndreptată spre menținerea calității vieții și pentru prevenirea și ușurarea suferinței celor cu o boală ce amenință viața. Nu se referă numai la pacient, ci și la calitatea vieții membrilor familiei și se ocupă de aspectele fizice, precum și de probleme psihosociale și spirituale. Îngrijirea paliativă este asigurată de discipline diferite, cum ar fi asistența medicală, medicina și asistența socială „(4).

Indicele calității morții 2015 se referă la 80 de țări din întreaga lume, evaluând pe baza a 5 dimensiuni calitatea globală a acestui proces, scorul maxim de calitate fiind de 100 (2).

Cele mai mari scoruri (un scor de peste 80) se regăsesc în 9 țări: Marea Britanie, Australia, Noua Zeelandă, Irlanda, Belgia, Taiwan, Germania, Olanda și SUA. 47 de țările au un scor mai mic de 50 și includ în Europa: Ungaria, Rusia, Slovacia, Grecia, Bulgaria, România și Ucraina.

Desigur, calitatea îngrijirii paliative nu este izolată de modul în care sistemul de sănătate este organizat într-o țară, de cheltuielile alocate asistenței medicale și politica guvernamentală privind îngrijirile paliative. Privind aceste aspecte, la un loc numite ” health care environment”, 2 țări europene au scor extrem de scăzut, Bulgaria și România.

Privind la dimensiunea „calitatea îngrijirii paliative”, ceea ce înseamnă prezența analgezicelor, a echipelor multidisciplinare, a serviciilor de internare și de asistență în prioada de doliu, precum și a studiilor de satisfacție a pacienților, cele mai mari scoruri sunt în Regatul Unit al Marii Britanii, Suedia, Australia, Noua Zeelandă, Franța, Canada și Belgia (> 90), în timp ce în Europa, Ungaria, Bulgaria, România, Slovacia, Rusia, Grecia și Ucraina au un scor <40.

În ciuda acestor cifre, există recent premize care ar putea oferi o perspectivă optimistă asupra îngrijirii paliative în România. De exemplu, așa cum s-a raportat anterior în PALIAŢIA, a fost stabilit un regulament oficial unificat privind modul de organizare a îngrijirilor paliative în România (5). Un obiectiv al acestui regulament este integrarea cu serviciile de îngrijire medicală periodică, inclusiv consolidarea asistenței medicale primare, după cum s-a menționat în ultimul număr al revistei PALIAŢIA.

De asemenea, în acest număr al PALIAŢIA se oferă perspective datorită reviziilor de literatură făcute și publicate de profesioniști din îngrijirea paliativă, care arată interesul de a afla despre evoluțiile recente din străinătate și motivația de a îmbunătăți îngrijirile paliative, pe baza dovezilor. Colectivul de redacție al PALIAŢIA salută toate manuscrisele care contribuie la stimularea calității îngrijirilor paliative. Noi toți vom beneficia!

Bibliografie
1. May P, Cassel JB. Economic outcomes in palliative and end-of-life care: current state of affairs. Ann Palliat Med 2018;7(Suppl 3):S244-S248.
2. The 2015 Quality of Death Index. Ranking palliative care across the world. The Economist Intelligence Unit; 2015.
3. Groeneveld EI, Cassel JB, Bausewein C. et al. Funding models in palliative care: Lessons from international experience. 2017; doi.org/10.1177/0269216316689015
4. Heuvel WJA van den, Olaroiu M. Palliative care in Romania: Needs and rights. Revista românǎ de bioeticǎ 2008;6(2):57-68
5. Dumitrescu M. The first unified official regulation of how to organize palliative care in Romania. PALIATIA 2018: 11(2);10-11