Congresul ,,My care, my right”

În ziua de 12 octombrie 2019, cu ocazia Zilei Mondiale în Îngrijiri Paliative a fost organizat de către Directorul ,,Centrului de Îngrijiri Paliative Sfântul Nectarie” în colaborare cu voluntarii de la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului primul Congres cu titlul ,,My care, my right” în sala de conferințe a centrului. La eveniment au participat medici, psihologi, asistenți medicali, angajații centrului și voluntari din cadrul Paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului.

În deschidere, domnișoara Adriana Căruntu a făcut o scurtă prezentare a centrului.

Centrul de Îngrijiri Paliative Sfantul Nectarie a fost înfiintat în anul 2006 și este primul ,,hospice” pentru pacienții adulți cu afecțiuni oncologice din cadrul Arhiepiscopiei Bucurestilor. Din anul 2012, centrul funcționeaza într-un sediu nou, situat în Str. General Dimitrie Salmen, nr. 14, Sectorul 2, Municipiul București, construit în baza unui proiect de finanțare de la Ambasada Elveției, a Primariei Sectorului 2 și a Fundației Hilfsverein Nymphenburg din Germania.

Din ianuarie 2013, centrul a fost preluat de ,,Fundația Bucuria Ajutorului”, organizație non-guvernamentală care este membră a Federației Filantropia din cadrul Patriarhiei Romane.

Ziua internațională a îngrijiri paliative a fost sărbătorită în toți cei 7 ani de activitate în sediul nou: Ziua porților deschise; Concert de muzică simfonică, religioasă. Este primul an, în care centrul sărbătorește ziua internațională organizând un eveniment pentru specialiștii din îngrijiri paliative.

Începând cu anul 2019, directorul centrului Adriana Căruntu este membru în cadrul ,,European Association for Palliative Care  (EAPC)”, Belgia, ,,International Association for Hospice & Palliative Care (IAHPC)”, USA, ,,Palliative Care Research Society”, Marea Britanie, ,,Association of Palliative Care Social Workers (APCSW)”, Marea Britanie.

Contribuția centrului prin proiecte inovatoare la nivel național:

Curricula de consiliere psihologică în îngrijiri paliative (un proiect al EUPCA, manager proiect Adriana Căruntu).

– Introducerea ,,Apei de lavandă” în îngrijirea pacienților (după modelul de îngrijire paliativă din Geneva, Elveția).

– Marin Preda: ,,O furnică nu poate răsturna un munte, dar îl poate muta din loc, încet bucățică cu bucățică”.

De ziua mondială a îngrijirii paliative, prima lucrare prezentată a fost cea a domnișoarei director Adriana Căruntu ,,Spiritualitatea în îngrijiri paliative”:

,,Asistenţa spirituală se concentrează asupra aspectelor legate de sensul vieţii, de problemele existenţiale şi religioase care apar la pacienţii cu boală avansată şi progresivă, şi la familiile acestora. Ea nu se restrînge la pacienţi de o anumită religie, ci are o adresabilitate largă, incluzînd atît pacienţii credincioşi cît şi pe cei atei şi familiile acestora, înainte şi după decesul bolnavului.

Spiritualitatea este dimensiunea dinamică a vieții umane, care se referă la experienţa persoanelor individuale, de a căuta un sens, un scop și transcendență, precum și modul în care aceştia sunt conectați la acest moment, pentru sine, pentru alții la sacru „.

Spiritualitatea este un domeniu aflat în strânsă legătură cu partea psihologică în îngrijiri paliative.

Pacienţii care au nevoie de îngrijiri paliative prezintă modificări ale sistemului nervos, anxietatea, depresia, confuzia, tulburarea, convulsii, delirul şi neliniştea terminală sunt specifice pacienţilor cu afecţiuni oncologice.

Ori de câte ori este posibil un instrument standardizat trebuie să fie utilizat pentru a evalua și de a identifica partea religioasă sau fundalul spiritual existențial, preferințele și credințele legate de ritualuri și practici ale pacientului si familiei. Reevaluarea periodică a impactului intervențiilor spirituale/existențiale și preferințele pacientului-familiale ar trebui să apară cu regularitate și să fie documentate.

Spiritual orice pacient are nevoie de îngrijire, obiectivele, și preocupările sunt abordate și documentate. În miezul tulburării spirituale a muribundului este suferinţa. Tulburarea sau durerea spirituală pătrunde în toate celelalte domenii fizic, psihologic şi social ale durerii totale. Dr. Puchalski subliniază faptul că spiritualitatea constituie o componentă importantă, dacă nu chiar centrală, a stării de bine generale a fiecărui pacient, iar acest lucru este îndeosebi valabil pentru muribund.

Există mai multe semne potenţiale ale tulburării spirituale: tulburarea fizică (durerea) neresponsivă sau care nu mai reacţionează la terapii standard, a mima înţelesul sau a refuza cooperarea, aşa numitul pacient rău, retragerea emoţională şi socială, temerile de pierdere a controlului, care se poate manifesta ca o dorinţă abruptă de a schimba planul de îngrijire cu un tratament mai agresiv sau alternativ.

Discutarea nevoilor spirituale ale persoanelor cu boli grave nu ar trebui să fie izolată de restul îngrijirii oferite, ci mai curând ar trebui să fie integrată în contextul tuturor aspectelor îngrijirii. Este important să priveşti îngrijirea spirituală nu numai ca pe o trasătură compartimentată a tratamentului, ci ca pe o atitudine care infuzează abordarea generală a îngrijirii persoanei în integralitatea sa, indiferent de rolul stabilit al cuiva în îngrijirea unei persoane muribunde.

Tipurile majore de intervenţii oferite ca forme de îngrijire spirituală în contextul îngrijirii seculare a sănătăţii includ abordările psihoterapeutice, îngrijirea pastorală, slujirea religioasă sau sacramentală, terapiile complementare, abordările specific medicale sau farmacologice ale tulburării spirituale şi asistenţa spirituală de bază oferită potenţial de către orice îngrijitor.

Terapia demnităţii este o intervenţie psihoterapeutică individualizată pentru cei care experimentează a pierdere a sensului. Scopul intervenţiei este de a genera un simţământ al sensului şi finalităţii pentru a reduce suferinţa la muribunzi.

Intervenţia constă în într-un interviu de 30 până la 60 minute luat la patul pacientului spitalizat sau la domiciliul lui, care este redactat apoi într-o naraţiune. Această naraţiune va fi citită bolnavului într-o altă întâlnire şi i se permite să o redacteze. Implicarea bolnavului în acest proces de creaţie a naraţiunii în propria viaţă reprezintă o şansă la vindecare.

O altă abordare terapeutică a fost creată pentru grupuri, se numeşte psihoterapia de grup centrată pe sens pentru pacienţii cu boli oncologice în stadiu avansat. Este o intervenţie care durează opt săptămâni, în cadrul căreia au loc diverse activităţi, discuţii legate de conceptul de sens şi sursele sensului, cancer şi sens, contextul istoric al vieţii şi sensul, poveşti de viaţă, limitări şi finalitatea vieţii, responsabilitate, creativitate, fapte, experienţă, natură, umor, artă, rămas-bun, speranţe de viitor.

O sarcină majoră a preotului este cea de-a înţelege şi clarifica sensul spiritual a ceea ce este trăit de către cei invocaţi  în îngrijiri paliative, în contextul propriei relaţii a preotului cu Dumnezeu şi a propriei sale înţelegeri cu privire la El. Preoţii îi ajută pe ceilalţi membrii ai echipei interdisciplinare să discearnă nevoile spirituale ale pacienţilor muribunzi şi pot anticipa nevoile spirituale ale îngrijitorilor unui pacient.

Reconcilierea se află în miezul vindecării pentru muribunzi, indiferent dacă persoana este religioasă sau seculară. Dr. Ira Byock a identificat reconcilierea specifică celor înainte de moarte, în cuvinte simple: iartă-mă, te iert, mulţumesc, te iubesc, rămas bun. În contextul creştin, spiritualitatea cuprinde 8 elemente esenţiale pentru vindecare: transformarea suferinţei, reconcilierea, conlucrarea, liniştea, familiarizarea cu propria moarte, recunoştinţa, cultul şi comuniunea.”

A urmat prezentarea activității voluntarilor de la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului în cadrul Centrului de Îngrijiri Paliative Sfântul Nectarie de către Coordonatorul Dănuț Prună care a oferit un buchet de flori pentru toți participanții la Congres, iar pentru pacienții internați câte o icoană cu Sfânta Paraschiva și un buchet de flori.

Ioana Lungu, Medic de recuperare la Centrul de Ingrijiri Paliative Sfantul Nectarie, a declarat: „Astăzi am prezentat în cadrul congresului recuperarea medicală în îngrijirile paliative deoarece recuperarea medicală este similară cu îngrijirea paliativă, scopul nostru nu este de a trata boala, ci de a crește calitatea vieții pacientului. Recuperarea medicală în paliație la noi în țară nu prea se face, mi s-a parut un subiect interesant și de interes comun.”

Doamna doctor oncolog Simona Tulfan, medicul șef al centrului a prezentat o lucrare despre bolnavii oncologici și a vorbit participanților la congres despre nevoile existente în îngrijiri paliative.

,,Între cer și pământ”  este lucrarea de psihiatrie în îngrijiri paliative întocmită de către Eftimie Steluța, angajata a Centrului de îngrijiri paliative Sfântul Nectarie:

„Este  important ca oamenii care suferă de o tulburare psihică să nu fie tratați ca și cum starea lor le diminuează în vreun fel calitatea umană. Stigmatizarea este echivalentul la a-i tăia accesul înapoi în lume unui om care se ține, deja, cu mâinile de marginea prăpastiei. Spre deosebire de cancer, afecțiunile neurologice severe duc foarte rapid la imobilizare la pat combinată cu probleme mintale. Datorită problemelor mintale, bolnavii reușesc foarte greu să-și exprime dorințele sau să descrie simptome. Aceste cazuri au nevoie de îngrijiri paliative speciale, acordate de oameni cu multă experiență. Directorul centrului Adriana Căruntu a vorbit la finalul Congresului despre importanța personalului care lucrează în îngrijiri paliative și care reușesc să ajute mii de pacienți să aibă speranța la viața dincolo de moarte și a inscripționat tricouri cu tema congresului la nivel mondial ,,My care, my right” care au fost oferite la toți participanții.