{"id":4389,"date":"2023-01-19T08:27:59","date_gmt":"2023-01-19T08:27:59","guid":{"rendered":"https:\/\/www.paliatia.eu\/new\/?p=4389"},"modified":"2024-01-31T13:01:08","modified_gmt":"2024-01-31T13:01:08","slug":"editorial-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.paliatia.eu\/new\/2023\/01\/editorial-2\/","title":{"rendered":"Editorial"},"content":{"rendered":"<h2><a name=\"_Toc125707835\"><\/a><\/h2>\n<ol>\n<li>Palliative care and spirituality<br \/>\nSebastian Moldovan1<br \/>\n, Daniel Hinshaw2<br \/>\n, Invited Editors<br \/>\n1Orthodox Faculty of Theology, Lucian Blaga University of Sibiu, Romania\/ Facultatea de Teologie Ortodox\u0103, Universitatea Lucian Blaga Sibiu,<br \/>\nRom\u00e2nia<br \/>\n2Consultant in Palliative Medicine, Geriatrics Center &amp; Professor Emeritus of Surgery, University of Michigan and Visiting Professor<br \/>\nTransilvania University, Brasov, Romania<br \/>\n____________________________________________________________________________________________________<br \/>\nPalliative care (PC), one of the newest specialties of modern<br \/>\nmedicine, has brought one of the oldest human concerns back<br \/>\ninto the field. With an equally modern term, spirituality, it refers<br \/>\nto that part of the personal lifeworld which addresses the<br \/>\nquestion of what lies or can lie beyond the immediate known of<br \/>\neveryday experience, both within the self and beyond, to the<br \/>\nflow of human interactions and the cosmic environment in<br \/>\nwhich we are immersed. Starting from the recognition of the<br \/>\nmultiple dimensions of the experience of suffering, in the<br \/>\nfundamental concept of &#8220;total pain&#8221; [1, 2], PC first contributed,<br \/>\nwith others, to the launch of the three-dimensional, bio-psychosocial model in medicine, and later succeeded in gaining<br \/>\nacceptance, as yet limited, of the fourth dimension, that of<br \/>\nspirituality. Professional disciplines with a close affinity to PC,<br \/>\nsuch as nursing, oncology, psychiatry, and clinical psychology,<br \/>\nas well as the new &#8220;patient or person-centered&#8221; orientations in<br \/>\nmedicine, influenced by the humanistic psychology and<br \/>\npsychotherapeutic schools, already include, to one extent or<br \/>\nanother, a concern for spirituality and spiritual care [3, 4].<br \/>\nThe World Health Organization (WHO) is showing signs of<br \/>\nfollowing this trend too, albeit still timidly. In 1998, for instance,<br \/>\nthe WHO Department of Mental Health published a report on<br \/>\nspirituality\/religion\/personal beliefs as a dimension of quality of<br \/>\nlife (QOL) and a manual on QOL assessment that includes this<br \/>\ndimension [5, 6]. Subsequently, the 2014 resolution<br \/>\n&#8220;Strengthening of palliative care as a component of<br \/>\ncomprehensive care throughout the life course&#8221; explicitly<br \/>\nrecognizes the relevance of spirituality and its place in<br \/>\n&#8220;comprehensive care&#8221;. Without examining it separately, the<br \/>\nresolution includes spirituality in a definition of palliative care<br \/>\nthus: &#8220;palliative care is an approach that improves the quality<br \/>\nof life of patients (adults and children) and their families who<br \/>\nare facing the problems associated with life-threatening illness,<br \/>\nthrough the prevention and relief of suffering by means of early<br \/>\nidentification and correct assessment and treatment of pain<br \/>\nand other problems, whether physical, psychosocial or<br \/>\nspiritual&#8221; [7]. Although there are initiatives in this regard, WHO<br \/>\nis not yet willing to include spirituality in its general definition of<br \/>\nhealth. But the way was already opened [8].<br \/>\nThere are some major barriers to the full acceptance of<br \/>\nspirituality and spiritual care in contemporary medicine. The<br \/>\nfirst and most formidable is its conceptualization and<br \/>\noperationalization in utilitarian terms for the purposes of clinical<br \/>\nresearch and implementation, indispensable for the rigors of<br \/>\nevidence-based medicine [9]. Spirituality seems resistant to<br \/>\ndefinition and especially to a universal definition, valid over the<br \/>\nenormous diversity of its manifestations. Not only its intimate<br \/>\nconnection with religious traditions and faith-based practices,<br \/>\nbut also the exuberant new forms of secular spirituality seem<br \/>\nboth to argue for and at the same time undermine this<br \/>\nuniversality. This is why we are witnessing in medicine<br \/>\nspirituality\u2019s recognition and affirmation, as well as debates<br \/>\nand even contestations. Sometimes the risk of parochialism is<br \/>\nraised (e.g. the Christian content with which PC began) leading<br \/>\nto marginalization or exclusion of different forms of spirituality.<br \/>\nOthers fear the risk of essentialism (postulating a homo<br \/>\nreligious) in which spirituality and spiritual care might be<br \/>\nimposed upon those who do not want them at all [10]. On the<br \/>\nother hand, the search for a universal meaning, without a<br \/>\nspecific spiritual experience, seems to lead to its reduction to<br \/>\na &#8220;thin&#8221;, purely operational content, to procedures and<br \/>\nprotocols that identify and address whatever might be<br \/>\n&#8220;spirituality&#8221; in patients&#8217; experience of their own ill-health<br \/>\ncondition. A similar approach has already been tried by<br \/>\nbioethics, with uncertain results. The alternative, to recognize<br \/>\nhowever a &#8220;thick&#8221; content, involves not only changing the<br \/>\nconceptualization from &#8220;spirituality&#8221; to &#8220;spiritualities&#8221;, but also<br \/>\nendowing medical and palliative care with very diverse and<br \/>\nrobust &#8216;cultural competencies&#8217; while acknowledging the limited<br \/>\nrelevance of the highly regarded research and validation tools<br \/>\nsuch as meta-analyses and randomized controlled trials [11].<br \/>\nAnother important aspect that PC particularly highlights is the<br \/>\nintimate connection between spiritual and social needs,<br \/>\nbetween the universe of the inner life and belonging to a<br \/>\nhuman community. And here the connection of spirituality with<br \/>\nreligion &#8211; viewed sometimes with suspicion &#8211; can prove to be of<br \/>\nparticular practical relevance, with religious communities<br \/>\nusually providing important, sometimes indispensable, support<br \/>\nnetworks [12, 13].<br \/>\nAt the heart of these difficulties in adopting spirituality &#8211; or<br \/>\nmultiple spiritualities &#8211; in medical theory and practice are the<br \/>\ndifficulties of the professionals, from all the fields of expertise<br \/>\ninvolved. However, they define spirituality, they cannot<br \/>\nrecognize and address the spiritual needs of patients and<br \/>\ncarers without a minimum personal familiarity with spirituality,<br \/>\nwithout skills in interacting with the diversity of spiritual<br \/>\nmanifestations of others (including colleagues), and skills in<br \/>\nfunctioning in multi-disciplinary teams, which require a<br \/>\nthorough, appropriate education, still under-represented in the<br \/>\nprevailing medical educational system [14, 15].<br \/>\nWithout being a substitute for systematic education, academic<br \/>\nresearch makes an important contribution to it through the<br \/>\nVol 17 \/ Nr. 1 \/ January 2024 https:\/\/www.paliatia.eu<br \/>\nISSN 1844 \u2013 7058 4 Funda\u021bia HOSPICE Casa Speran\u021bei<br \/>\nliterature it produces. Recently, in 2023, two renowned<br \/>\njournals, one in the field of medicine and the other in the field<br \/>\nof religion, published issues specifically dedicated to spiritual<br \/>\ncare in PC [16, 17]. The journal Paliatia also offers some<br \/>\nmaterial on this topic in this issue.<br \/>\nThe first piece belongs to a chaplain priest, a professional<br \/>\ncategory present in most PC units, but little represented in the<br \/>\nresearch field. While the work of chaplains, lay or clerical, is<br \/>\nalready a relevant research topic, their quality as researchers<br \/>\nis still undervalued. Chaplains represent a highly significant<br \/>\nresource of knowledge by their proximity to the most intimate<br \/>\ncontents of the lifeworld of patients and their families, contents<br \/>\nthat are difficult to access by their very nature [18, 19, 20].<br \/>\nFather Florin Cristea offers us a qualitative foray into the<br \/>\nuniverse of the perceptions of paediatric patients at a major<br \/>\nchildren&#8217;s hospital in Romania, perceptions concerning illness,<br \/>\nsuffering, fears, the thought of death and relationships with the<br \/>\nDivine and the chaplain priest. Although life-threatening<br \/>\nillnesses represent a severely disruptive experience in their<br \/>\nlives, causing suffering and major fears, the children and<br \/>\nadolescents interviewed do not appear to be overwhelmed by<br \/>\nthem, and the significant narrowing of the possibilities of<br \/>\nmanifestation specific to their age (play, school education)<br \/>\nseems to be accompanied by a widening of the universe of<br \/>\nconcerns for those around them (parents, other fellow<br \/>\nsufferers, friends), as well as for practices with religious<br \/>\ncontent. The phenomenon of accelerated maturation noted by<br \/>\nthe author would be worth investigating further.<br \/>\nA second piece also belongs to a clerical chaplain, active in<br \/>\nanother PC context, in the USA, who reflects on his own<br \/>\nactivity. An autoethnographical case study, from a theological<br \/>\nperspective specific to a particular tradition, namely the<br \/>\nOrthodox Christian tradition, a tradition not far from the origins<br \/>\nand the spirit of PC and the hospice movement [2, 21, 22].<br \/>\nFather Adrian Budica reflects on the theological foundations of<br \/>\nhis role and the ways in which it is performed. A role par<br \/>\nexcellence of mediation and connection, at the heart of which<br \/>\nis, in fact, the ever-deepening connection with one&#8217;s own heart,<br \/>\none&#8217;s own self, both for patients, their carers, but also for<br \/>\nmembers of the multidisciplinary team, including the chaplain.<br \/>\nIn this deepening of\/in oneself, one can discover both one&#8217;s<br \/>\nown humility (limitations and helplessness, physical,<br \/>\npsychological, and moral) and one&#8217;s own dignity (&#8220;I am a child<br \/>\nof God&#8221;; &#8220;image and likeness of God&#8221;, in theological terms).<br \/>\nThe trajectory of a chaplain in the clinical space appears as a<br \/>\nvisitation and accompaniment of those present in this space,<br \/>\nwhich connects with an invisible thread their hearts to each<br \/>\nother and also to themselves. For Father Adrian Budica to visit<br \/>\nmeans, in this space, to follow Christ where He is already<br \/>\nhidden, which means to be visited by Him.<br \/>\nThe PC started from the very beginning with a fundamental<br \/>\nconcern for how patients affected by life-threatening illnesses<br \/>\nfeel and express their own situation. Dame Cicely Saunders<br \/>\nmade extensive use of the narrative method, transcribing<br \/>\nthousands of pages of testimonies from those being cared for,<br \/>\nwhich led her to the concept of &#8220;total pain&#8221; [2]. Narrative<br \/>\nmethods represent a going beyond and complementing of the<br \/>\n&#8220;medical history&#8221; by developing it in all four dimensions of<br \/>\nhuman experience, but not only for a symptomatologic search<br \/>\nfor illness, but for a search for meaning and coherence of<br \/>\npersonal experience in its entirety. In the third piece of this<br \/>\nthematic volume, professor Ovidiu Gavrilovici gives a brief<br \/>\npresentation of narrative methods, this time from the<br \/>\nperspective of their rediscovery in medicine and psychology<br \/>\nvia psychotherapy. Two methods of narratological practice are<br \/>\nillustrated, on either side of the often traumatic experience of<br \/>\ndeath and dying. Although, for the patient, PC ends with death,<br \/>\nfor those left behind the experience continues with mourning<br \/>\nand grief, their remembering being both a cause for grief and<br \/>\nan opportunity for companionship and care [23].<br \/>\nA fourth piece is a welcome literature review on the sensitive<br \/>\nissues raised by communication between the interdisciplinary<br \/>\nteam, parents\/carers and patients about end-of-life care and<br \/>\ndeath in the paediatric oncology context. Doctor Olivia Drinca<br \/>\nprovides a welcome addition to the first material, from the<br \/>\nperspectives of the experiences of all those affected and<br \/>\ninvolved in paediatric PC. Interest in systematic research into<br \/>\nthese issues is rightly growing. On a more general level,<br \/>\ncommunication is undoubtedly not only an indispensable<br \/>\nmeans of our coexistence and coaction, but also a place where<br \/>\nspirituality and spiritual care are manifested par excellence<br \/>\n(and not only verbal, but also non-verbal, through gestures and<br \/>\ntouch). It is admirable how wholeness and coherence (in a<br \/>\ndynamic sense, as positive, fulfilling experiences, but also as<br \/>\nnegative, emptying experiences) can be expressed in narrative<br \/>\nand storytelling (with its sayings and non-sayings). Spirituality<br \/>\n&#8211; as a dimension that accounts for meaning, coherence,<br \/>\nwholeness, integration, connection with the self and the<br \/>\nbeyond &#8211; and its approach through spiritual care also benefit<br \/>\nfrom communication research and contribute to its facilitation.<br \/>\nA medical clinical case study and a section of book reviews,<br \/>\nalso dedicated to spirituality in PC, complete this thematic<br \/>\nissue, which can be considered only a start, as Paliatia<br \/>\nlaunches, on this occasion, a call to all interested professionals<br \/>\nto form a national support network to promote the recognition<br \/>\nof the role and improvement of the integration of spiritual care<br \/>\nin PC, both through research, educational and administrative<br \/>\napproaches.<br \/>\nThe invited editors of this issue express their gratitude to the<br \/>\neditorial and technical team for the wonderful collaboration<br \/>\noffered!<br \/>\n\u00cengrijirea paliativ\u0103 \u0219i spiritualitatea<br \/>\n\u00cengrijirea paliativ\u0103 (IP), una dintre cele mai noi specialit\u0103\u021bi ale<br \/>\nmedicinei moderne, a readus \u00een actualitate una dintre cele mai<br \/>\nvechi preocup\u0103ri umane. Cu un termen de asemenea modern,<br \/>\nspiritualitatea, aceasta se refer\u0103 la acea parte a vie\u021bii personale<br \/>\ncare abordeaz\u0103 problema a ceea ce se afl\u0103, sau poate s\u0103 se<br \/>\nafle, dincolo de ceea ce ne este imediat cunoscut din<br \/>\nexperien\u021ba cotidian\u0103, at\u00e2t \u00een interiorul sinelui, c\u00e2t \u0219i dincolo de<br \/>\nsine, \u00een fluxul interac\u021biunilor umane \u0219i \u00een mediul cosmic \u00een care<br \/>\nsuntem scufunda\u021bi. Pornind de la recunoa\u0219terea multiplelor<br \/>\ndimensiuni ale experien\u021bei suferin\u021bei, \u00een conceptul fundamental<br \/>\nde \u201edurere total\u0103&#8221; [1, 2], IP a contribuit, mai \u00eent\u00e2i, al\u0103turi de al\u021bii,<br \/>\nla introducerea modelului tridimensional bio-psiho-social, \u00een<br \/>\nmedicin\u0103, iar mai t\u00e2rziu a reu\u0219it s\u0103 ob\u021bin\u0103 acceptarea, \u00eenc\u0103<br \/>\nlimitat\u0103, a celei de-a patra dimensiuni, cea a spiritualit\u0103\u021bii.<br \/>\nDisciplinele profesionale cu o afinitate str\u00e2ns\u0103 cu IP, cum ar fi<br \/>\nasisten\u021ba medical\u0103, oncologia, psihiatria \u0219i psihologia clinic\u0103,<br \/>\nVol 17 \/ Nr. 1 \/ January 2024 https:\/\/www.paliatia.eu<br \/>\nISSN 1844 \u2013 7058 5 Funda\u021bia HOSPICE Casa Speran\u021bei<br \/>\nprecum \u0219i noile orient\u0103ri \u201ecentrate pe pacient sau pe persoan\u0103,<br \/>\ninfluen\u021bate de \u0219colile de psihologie umanist\u0103 \u0219i<br \/>\npsihoterapeutic\u0103, includ deja, \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 sau alta, o<br \/>\npreocupare pentru spiritualitate \u0219i \u00eengrijire spiritual\u0103 [3, 4].<br \/>\nOrganiza\u021bia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii (OMS) pare s\u0103 se alinieze la<br \/>\naceast\u0103 direc\u021bie, chiar dac\u0103 \u00eenc\u0103 timid. \u00cen 1998, de exemplu,<br \/>\nDepartamentul de S\u0103n\u0103tate Mintal\u0103 al OMS a publicat un<br \/>\nraport privind spiritualitatea\/religia\/credin\u021bele personale ca<br \/>\ndimensiune a calit\u0103\u021bii vie\u021bii (QOL) \u0219i un manual privind<br \/>\nevaluarea QOL care include aceast\u0103 dimensiune [5, 6].<br \/>\nUlterior, rezolu\u021bia din 2014 \u201eConsolidarea \u00eengrijirii paliative ca<br \/>\no component\u0103 a \u00eengrijirii complete pe tot parcursul vie\u021bii&#8221;<br \/>\nrecunoa\u0219te \u00een mod explicit relevan\u021ba spiritualit\u0103\u021bii \u0219i locul<br \/>\nacesteia \u00een \u201e\u00eengrijirea complet\u0103&#8221;. F\u0103r\u0103 s\u0103 o examineze separat,<br \/>\nrezolu\u021bia include spiritualitatea \u00eentr-o defini\u021bie a \u00eengrijirii<br \/>\npaliative, astfel \u201e\u00eengrijirea paliativ\u0103 este o abordare care<br \/>\n\u00eembun\u0103t\u0103\u021be\u0219te calitatea vie\u021bii pacien\u021bilor (adul\u021bi \u0219i copii) \u0219i a<br \/>\nfamiliilor acestora care se confrunt\u0103 cu problemele asociate<br \/>\nbolilor amenin\u021b\u0103toare de via\u021b\u0103, prin prevenirea \u0219i alinarea<br \/>\nsuferin\u021bei, prin identificarea timpurie \u0219i prin evaluarea \u0219i<br \/>\ntratamentul corect al durerii \u0219i al altor probleme, fie ele fizice,<br \/>\npsihosociale sau spirituale&#8221; [7]. De\u0219i exist\u0103 ini\u021biative \u00een acest<br \/>\nsens, OMS nu este \u00eenc\u0103 dispus\u0103 s\u0103 includ\u0103 spiritualitatea \u00een<br \/>\ndefini\u021bia sa general\u0103 a s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii. Dar calea a fost deja deschis\u0103<br \/>\n[8].<br \/>\nExist\u0103 c\u00e2teva bariere majore \u00een calea accept\u0103rii depline a<br \/>\nspiritualit\u0103\u021bii \u0219i a \u00eengrijirii spirituale \u00een medicina contemporan\u0103.<br \/>\nCea mai important\u0103 dintre acestea este dificultatea<br \/>\nconceptualiz\u0103rii \u0219i opera\u021bionaliz\u0103rii \u00een scopul cercet\u0103rii \u0219i al<br \/>\nimplement\u0103rii clinice, indispensabile pentru rigorile medicinei<br \/>\nbazate pe dovezi [9]. \u201eSpiritualitatea\u201d pare rezistent\u0103 la definire<br \/>\n\u0219i mai ales la o defini\u021bie universal\u0103, valabil\u0103 peste diversitatea<br \/>\nenorm\u0103 a manifest\u0103rilor sale. Nu doar leg\u0103tura sa intim\u0103 cu<br \/>\ntradi\u021biile religioase \u0219i practicile bazate pe credin\u021b\u0103, ci \u0219i noile<br \/>\nforme exuberante de spiritualitate secular\u0103 par s\u0103<br \/>\nargumenteze \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, s\u0103 submineze aceast\u0103<br \/>\nuniversalitate. Acesta este motivul pentru care asist\u0103m \u00een<br \/>\nmedicin\u0103 la recunoa\u0219terea \u0219i afirmarea spiritualit\u0103\u021bii, dar \u0219i la<br \/>\ndezbateri \u0219i chiar contest\u0103ri. Uneori se eviden\u021biaz\u0103 riscul<br \/>\nparohialismului (de exemplu, con\u021binutul cre\u0219tin cu care a<br \/>\n\u00eenceput IP), ceea ce poate duce la marginalizarea sau<br \/>\nexcluderea unor forme de spiritualitate. Al\u021bii se tem de riscul<br \/>\nesen\u021bialismului (postularea unui homo religios), prin care<br \/>\nspiritualitatea \u0219i \u00eengrijirea spiritual\u0103 ar putea fi impuse celor<br \/>\ncare nu le doresc deloc. [10] Pe de alt\u0103 parte, c\u0103utarea unui<br \/>\nsens universal, f\u0103r\u0103 o experien\u021b\u0103 spiritual\u0103 specific\u0103, pare s\u0103<br \/>\nduc\u0103 la reducerea acesteia la un con\u021binut \u201esub\u021bire&#8221;, pur<br \/>\nopera\u021bional, la proceduri \u0219i protocoale care identific\u0103 \u0219i<br \/>\nabordeaz\u0103 orice ar putea fi \u201espiritualitatea&#8221; \u00een experien\u021ba<br \/>\npacien\u021bilor cu privire la propria lor stare de nes\u0103n\u0103tate. O<br \/>\nabordare similar\u0103 a fost deja \u00eencercat\u0103 de bioetic\u0103, cu rezultate<br \/>\nincerte. Alternativa, de a recunoa\u0219te totu\u0219i un con\u021binut<br \/>\nsubstan\u021bial, implic\u0103 nu numai schimbarea conceptualiz\u0103rii din<br \/>\n\u201espiritualitate&#8221; \u00een \u201espiritualit\u0103\u021bi&#8221;, ci \u0219i \u00eenzestrarea \u00eengrijirii<br \/>\nmedicale \u0219i paliative cu \u201ecompeten\u021be culturale&#8221; foarte diverse<br \/>\n\u0219i solide, recunosc\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp relevan\u021ba limitat\u0103 a unor<br \/>\ninstrumente de cercetare \u0219i validare foarte apreciate, cum ar fi<br \/>\nmeta-analizele \u0219i studiile controlate randomizate. [11]<br \/>\nUn alt aspect important pe care IP \u00eel eviden\u021biaz\u0103 \u00een mod<br \/>\ndeosebit este leg\u0103tura intim\u0103 dintre nevoile spirituale \u0219i cele<br \/>\nsociale, dintre universul vie\u021bii interioare \u0219i apartenen\u021ba la o<br \/>\ncomunitate uman\u0103. \u0218i aici, leg\u0103tura dintre spiritualitate \u0219i<br \/>\nreligie &#8211; privit\u0103 uneori cu suspiciune &#8211; se poate dovedi deosebit<br \/>\nde relevant\u0103 din punct de vedere practic, comunit\u0103\u021bile<br \/>\nreligioase oferind de obicei re\u021bele de sprijin importante, uneori<br \/>\nindispensabile. [12, 13]<br \/>\n\u00cen centrul acestor dificult\u0103\u021bi \u00een adoptarea spiritualit\u0103\u021bii &#8211; sau a<br \/>\nspiritualit\u0103\u021bilor multiple &#8211; \u00een teoria \u0219i practica medical\u0103 se afl\u0103<br \/>\ndificult\u0103\u021bile profesioni\u0219tilor, din toate domeniile de expertiz\u0103<br \/>\nimplicate. Indiferent cum definesc spiritualitatea, ei nu pot<br \/>\nrecunoa\u0219te \u0219i aborda nevoile spirituale ale pacien\u021bilor \u0219i ale<br \/>\n\u00eengrijitorilor f\u0103r\u0103 o minim\u0103 familiaritate personal\u0103 cu<br \/>\nspiritualitatea, f\u0103r\u0103 abilit\u0103\u021bi de interac\u021biune cu diversitatea<br \/>\nmanifest\u0103rilor spirituale ale celorlal\u021bi (inclusiv ale colegilor) \u0219i<br \/>\nf\u0103r\u0103 abilit\u0103\u021bi de func\u021bionare \u00een echipe multidisciplinare, care<br \/>\nnecesit\u0103 o educa\u021bie temeinic\u0103 \u0219i adecvat\u0103, \u00eenc\u0103<br \/>\nsubreprezentat\u0103 \u00een sistemul educa\u021bional medical predominant.<br \/>\n[14, 15]<br \/>\nF\u0103r\u0103 a fi un substitut pentru educa\u021bia sistematic\u0103, cercetarea<br \/>\nacademic\u0103 aduce \u0219i o contribu\u021bie important\u0103 la aceasta prin<br \/>\nliteratura pe care o produce. Recent, \u00een 2023, dou\u0103 reviste de<br \/>\nrenume, una din domeniul medicinei \u0219i cealalt\u0103 din domeniul<br \/>\nreligiei, au publicat numere dedicate \u00een mod special \u00eengrijirii<br \/>\nspirituale \u00een IP. [16, 17] Revista Palia\u021bia ofer\u0103 \u0219i ea c\u00e2teva<br \/>\nmateriale pe aceast\u0103 tem\u0103 \u00een acest num\u0103r.<br \/>\nPrimul articol apar\u021bine unui preot misionar de caritate<br \/>\n(capelan), o categorie profesional\u0103 prezent\u0103 \u00een majoritatea<br \/>\nunit\u0103\u021bilor de IP, dar pu\u021bin reprezentat\u0103 \u00een domeniul cercet\u0103rii.<br \/>\nDe\u0219i activitatea capelanilor, laici sau clerici, este deja un<br \/>\nsubiect de cercetare relevant, calitatea lor de cercet\u0103tori este<br \/>\n\u00eenc\u0103 subestimat\u0103. Capelanii reprezint\u0103 o resurs\u0103 de<br \/>\ncunoa\u0219tere extrem de important\u0103 prin proximitatea lor fa\u021b\u0103 de<br \/>\naspectele cele mai intime ale lumii vie\u021bii pacien\u021bilor \u0219i a familiilor<br \/>\nacestora, aspecte care sunt greu accesibile prin \u00eens\u0103\u0219i natura<br \/>\nlor. [18, 19, 20] P\u0103rintele Florin Cristea ne ofer\u0103 o incursiune<br \/>\ncalitativ\u0103 \u00een universul percep\u021biilor pacien\u021bilor pediatrici de la un<br \/>\nmare spital de copii din Rom\u00e2nia, percep\u021bii referitoare la boal\u0103,<br \/>\nsuferin\u021b\u0103, temeri, g\u00e2ndul mor\u021bii \u0219i rela\u021bia cu Divinitatea \u0219i cu<br \/>\npreotul capelan. De\u0219i bolile care le amenin\u021b\u0103 via\u021ba reprezint\u0103 o<br \/>\nexperien\u021b\u0103 grav perturbatoare \u00een via\u021ba lor, provoc\u00e2nd suferin\u021b\u0103<br \/>\n\u0219i temeri majore, copiii \u0219i adolescen\u021bii intervieva\u021bi nu par a fi<br \/>\ncople\u0219i\u021bi de acestea, iar restr\u00e2ngerea semnificativ\u0103 a<br \/>\nposibilit\u0103\u021bilor de manifestare specifice v\u00e2rstei lor (jocul,<br \/>\neduca\u021bia \u0219colar\u0103) pare s\u0103 fie \u00eenso\u021bit\u0103 de o l\u0103rgire a universului<br \/>\nde preocup\u0103ri pentru cei din jur (p\u0103rin\u021bi, al\u021bi colegi de suferin\u021b\u0103,<br \/>\nprieteni), precum \u0219i pentru practicile cu con\u021binut religios.<br \/>\nFenomenul de maturizare accelerat\u0103 remarcat de autor ar<br \/>\nmerita s\u0103 fie investigat \u00een continuare.<br \/>\nAl doilea articol apar\u021bine tot unui capelan cleric, activ \u00eentr-un alt<br \/>\ncontext IP, \u00een SUA, care reflecteaz\u0103 asupra propriei sale<br \/>\nactivit\u0103\u021bi. Un studiu de caz autoetnografic, dintr-o perspectiv\u0103<br \/>\nteologic\u0103 specific\u0103 unei anumite tradi\u021bii, \u0219i anume tradi\u021bia<br \/>\ncre\u0219tin\u0103 ortodox\u0103, tradi\u021bie care nu este departe de originile \u0219i<br \/>\nde spiritul IP \u0219i al mi\u0219c\u0103rii hospice [2, 21, 22]. P\u0103rintele Adrian<br \/>\nBudic\u0103 reflecteaz\u0103 asupra fundamentelor teologice ale rolului<br \/>\ns\u0103u \u0219i asupra modalit\u0103\u021bilor de \u00eendeplinire a acestuia. Un rol prin<br \/>\nexcelen\u021b\u0103 de mediere \u0219i de conectare, \u00een centrul c\u0103ruia se afl\u0103,<br \/>\nde fapt, conectarea tot mai profund\u0103 cu propria inim\u0103, cu<br \/>\npropriul sine, at\u00e2t pentru pacien\u021bi, c\u00e2t \u0219i pentru \u00eengrijitorii<br \/>\nacestora, dar \u0219i pentru membrii echipei multidisciplinare,<br \/>\ninclusiv pentru capelan. \u00cen aceast\u0103 aprofundare de\/\u00een sine, se<br \/>\npoate descoperi at\u00e2t propria smerenie (limit\u0103ri \u0219i neputin\u021be,<br \/>\nVol 17 \/ Nr. 1 \/ January 2024 https:\/\/www.paliatia.eu<br \/>\nISSN 1844 \u2013 7058 6 Funda\u021bia HOSPICE Casa Speran\u021bei<br \/>\nfizice, psihologice \u0219i morale), c\u00e2t \u0219i propria demnitate (\u201esunt un<br \/>\ncopil al lui Dumnezeu&#8221;; \u201echip \u0219i asem\u0103nare a lui Dumnezeu&#8221;,<br \/>\n\u00een termeni teologici). Traiectoria unui capelan \u00een spa\u021biul clinic<br \/>\napare ca o vizit\u0103 \u0219i o \u00eenso\u021bire a celor prezen\u021bi \u00een acest spa\u021biu,<br \/>\ncare leag\u0103 cu un fir invizibil inimile lor \u00eentre ele, dar \u0219i de ele<br \/>\n\u00eensele. Pentru p\u0103rintele Adrian Budic\u0103 a vizita \u00eenseamn\u0103, \u00een<br \/>\nacest spa\u021biu, a-L urma pe Hristos acolo unde El este deja<br \/>\nascuns, ceea ce \u00eenseamn\u0103, totodat\u0103, a fi vizitat de El.<br \/>\nIP a pornit de la bun \u00eenceput de la o preocupare fundamental\u0103<br \/>\npentru modul \u00een care pacien\u021bii afecta\u021bi de boli care le amenin\u021b\u0103<br \/>\nvia\u021ba se simt \u0219i \u00ee\u0219i exprim\u0103 propria situa\u021bie. Dame Cicely<br \/>\nSaunders a folosit pe scar\u0103 larg\u0103 metoda narativ\u0103, transcriind<br \/>\nmii de pagini de m\u0103rturii ale celor \u00eengriji\u021bi, ceea ce a condus-o<br \/>\nla conceptul de \u201edurere total\u0103&#8221;. [2] Metodele narative reprezint\u0103<br \/>\no dep\u0103\u0219ire \u0219i o completare a \u201eistoricului medical&#8221;, dezvolt\u00e2ndul \u00een toate cele patru dimensiuni ale experien\u021bei umane, dar nu<br \/>\ndoar pentru o c\u0103utare simptomatologic\u0103 a bolii, ci pentru o<br \/>\nc\u0103utare a sensului \u0219i a coeren\u021bei experien\u021bei personale \u00een<br \/>\nansamblul ei. \u00cen cea de-a treia pies\u0103 a acestui volum tematic,<br \/>\nprofesorul Ovidiu Gavrilovici face o scurt\u0103 prezentare a<br \/>\nmetodelor narative, de data aceasta din perspectiva<br \/>\nredescoperirii lor \u00een medicin\u0103 \u0219i psihologie prin intermediul<br \/>\npsihoterapiei. Sunt ilustrate dou\u0103 metode narative, de o parte<br \/>\n\u0219i de alta a experien\u021bei adesea traumatizante a mor\u021bii \u0219i a<br \/>\nmuribundului. De\u0219i, pentru pacient, IP se \u00eencheie cu moartea,<br \/>\npentru cei r\u0103ma\u0219i \u00een urm\u0103 experien\u021ba continu\u0103 cu doliul \u0219i<br \/>\ndurerea, amintirea lor fiind at\u00e2t un motiv de suferin\u021b\u0103, c\u00e2t \u0219i o<br \/>\noportunitate de \u00eenso\u021bire \u0219i \u00eengrijire. [23]<br \/>\nUn al patrulea articol este o trecere \u00een revist\u0103 a literaturii de<br \/>\nspecialitate referitoare la problemele sensibile ridicate de<br \/>\ncomunicarea dintre echipa interdisciplinar\u0103, p\u0103rin\u021bi\/\u00eengrijitori \u0219i<br \/>\npacien\u021bi cu privire la \u00eengrijirea la sf\u00e2r\u0219itul vie\u021bii \u0219i la moarte \u00een<br \/>\ncontextul oncologiei pediatrice. Doctorul Olivia Drinca aduce o<br \/>\ncompletare binevenit\u0103 la primul material, din perspectiva<br \/>\nexperien\u021belor tuturor celor afecta\u021bi \u0219i implica\u021bi \u00een IP pediatric\u0103.<br \/>\nInteresul pentru cercetarea sistematic\u0103 a acestor aspecte este<br \/>\n\u00een cre\u0219tere, pe bun\u0103 dreptate. La un nivel mai general,<br \/>\ncomunicarea este, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, nu numai un mijloc<br \/>\nindispensabil al coexisten\u021bei \u0219i coac\u021biunii noastre, ci \u0219i un loc \u00een<br \/>\ncare spiritualitatea \u0219i \u00eengrijirea spiritual\u0103 se manifest\u0103 prin<br \/>\nexcelen\u021b\u0103 (\u0219i nu numai verbal, ci \u0219i nonverbal, prin gesturi \u0219i<br \/>\natingere). Este admirabil modul \u00een care plenitudinea \u0219i<br \/>\ncoeren\u021ba (\u00een sens dinamic, ca experien\u021be pozitive, de \u00eemplinire,<br \/>\ndar \u0219i ca experien\u021be negative, de golire) pot fi exprimate \u00een<br \/>\nnara\u021biune \u0219i \u00een povestire (cu zicerile \u0219i ne-zicerile sale).<br \/>\nSpiritualitatea &#8211; ca dimensiune ce \u021bine cont de sens, coeren\u021b\u0103,<br \/>\nplenitudine, integrare, conexiune cu sine \u0219i cu lumea de<br \/>\ndincolo &#8211; \u0219i abordarea acesteia prin intermediul \u00eengrijirii<br \/>\nspirituale, beneficiaz\u0103, de asemenea, de cercetarea \u00een<br \/>\ndomeniul comunic\u0103rii \u0219i contribuie la facilitarea acesteia.<br \/>\nUn studiu de caz clinic \u0219i c\u00e2teva recenzii de carte, dedicate \u0219i<br \/>\nacestea spiritualit\u0103\u021bii \u00een context medical, \u00eencheie acest num\u0103r<br \/>\ntematic, care poate fi, \u00eens\u0103, considerat doar un \u00eenceput,<br \/>\ndeoarece Palia\u021bia lanseaz\u0103, cu aceast\u0103 ocazie, un apel c\u0103tre<br \/>\nto\u021bi profesioni\u0219tii interesa\u021bi s\u0103 formeze o re\u021bea na\u021bional\u0103 de<br \/>\nsprijin pentru a promova recunoa\u0219terea rolului \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea<br \/>\nintegr\u0103rii \u00eengrijirii spirituale \u00een IP, at\u00e2t prin cercetare, c\u00e2t \u0219i prin<br \/>\ndemersuri educa\u021bionale \u0219i administrative.<br \/>\nEditorii invita\u021bi ai acestui num\u0103r \u00ee\u0219i exprim\u0103, \u0219i pe aceast\u0103 cale,<br \/>\ngratitudinea fa\u021b\u0103 de echipa de redac\u021bie \u0219i tehnoredactare<br \/>\npentru minunata colaborare oferit\u0103!<br \/>\nReferences:<br \/>\n1. Saunders C. The symptomatic treatment of incurable malignant<br \/>\ndisease. Prescribers\u2019 Journal. 1964; 4(4): 68-73.<br \/>\n2. Clark D. Cicely Saunders: A life and legacy. Oxford University<br \/>\nPress; 2018.<br \/>\n3. Timmins F, Caldeira S, editors. Spirituality in healthcare:<br \/>\nPerspectives for innovative practice Cham: Springer; 2019.<br \/>\n4. Silbermann M, Berger A, editors. Global perspectives in cancer<br \/>\ncare: religion, spirituality, and cultural diversity in health and<br \/>\nhealing. Oxford University Press; 2022.<br \/>\n5. World Health Organization. WHOQOL and Spirituality,<br \/>\nReligiousness and Personal Beliefs; 1998.<br \/>\nhttps:\/\/iris.who.int\/handle\/10665\/70897 (accessed 15.01.2024).<br \/>\n6. World Health Organization. WHOQOL: Measuring Quality of<br \/>\nLife; 2012. https:\/\/www.who.int\/tools\/whoqol (accessed<br \/>\n15.01.2024).<br \/>\n7. World Health Organization. Resolution WHA67.19:<br \/>\nStrengthening of palliative care as a component of<br \/>\ncomprehensive care throughout the life course; 2014.<br \/>\nhttps:\/\/apps.who.int\/gb\/ebwha\/pdf_files\/WHA67\/A67_R19-en.pdf<br \/>\n(accessed 15.01.2024).<br \/>\n8. Peng-Keller S, Winiger F, Rauch R. The spirit of global health:<br \/>\nthe World Health Organization and the spiritual dimension of<br \/>\nhealth, 1946-2021. Oxford University Press; 2022.<br \/>\n9. Kruizinga R, Scherer-Rath M, Schilderman HJ, Puchalski CM,<br \/>\nvan Laarhoven HH. Toward a fully fledged integration of spiritual<br \/>\ncare and medical care. Journal of pain and symptom<br \/>\nmanagement. 2018; 55(3): 1035-1040.<br \/>\nhttps:\/\/doi.org\/10.1016\/j.jpainsymman.2017.11.015.<br \/>\n10. Lundberg E, \u00d6hl\u00e9n J, Dellenborg L, Ozanne A, Enstedt D.<br \/>\nDeconstructing spiritual care: Discursive underpinnings within<br \/>\npalliative care research. Nursing Inquiry. 2024, e12622.<br \/>\nhttps:\/\/doi.org\/10.1111\/nin.12622<br \/>\n11. Gijsberts MJH, Liefbroer AI, Otten R, Olsman E. Spiritual care in<br \/>\npalliative care: a systematic review of the recent European<br \/>\nliterature. Medical Sciences. 2019; 7(2): 25.<br \/>\nhttps:\/\/doi.org\/10.3390\/medsci7020025.<br \/>\n12. Mills J, Abel J, Kellehear A, Noonan K, Bollig G, Grindod A et al.<br \/>\nThe role and contribution of compassionate communities. The<br \/>\nLancet. 2023. https:\/\/doi.org\/10.1016\/S0140-6736(23)02269-9<br \/>\n13. Idler E, Jalloh MF, Cochrane J, Blevins J. Religion as a social<br \/>\nforce in health: complexities and contradictions. BMJ 2023; 382:<br \/>\ne076817. https:\/\/doi.org\/10.1136\/bmj-2023-076817.<br \/>\n14. Hinshaw DB, Carnahan JM, Breck J, Mosoiu N, Mosoiu D.<br \/>\nSpiritual issues in suffering: creating a dialogue between clergy<br \/>\nand palliative care providers. Progress in Palliative Care. 2011;<br \/>\n19(1): 7-14.<br \/>\nhttps:\/\/doi.org\/10.1179\/174329111X12967522394254.<br \/>\n15. Best M, Leget C, Goodhead A, Paal P. An EAPC white paper on<br \/>\nmulti-disciplinary education for spiritual care in palliative care.<br \/>\nBMC Palliative Care. 2020; 19(1): 1-10.<br \/>\nhttps:\/\/doi.org\/10.1186\/s12904-019-0508-4<br \/>\n16. Quinn B, Connolly M. Spirituality in palliative care. BMC Palliat<br \/>\nCare. 2023; 22:1. https:\/\/doi.org\/10.1186\/s12904-022-01116-x<br \/>\n17. Best MC, Vivat B, Gijsberts MJ. Spiritual Care in Palliative Care.<br \/>\nReligions. 2023; 14(3): 320. https:\/\/doi.org\/10.3390\/rel14030320<br \/>\n18. Cadge W. Healthcare chaplaincy as a companion profession:<br \/>\nHistorical developments. Journal of Health Care Chaplaincy.<br \/>\n2019; 25(2): 45\u201360.<br \/>\nhttps:\/\/doi.org\/10.1080\/08854726.2018.1463617<br \/>\n19. den Toom N, Visser A, K\u00f6rver J, Walton MN. The perceived<br \/>\nimpact of being a chaplain-researcher on professional practice.<br \/>\nJournal of Health Care Chaplaincy. 2024; 30(1): 19-32.<br \/>\nhttps:\/\/doi.org\/10.1080\/08854726.2022.2132036.<br \/>\n20. Fitchett G. The State of the art in chaplaincy research: Needs,<br \/>\nresources and hopes. In: Kruizinga R, K\u00f6rver J, Den Toom JN,<br \/>\nWalton MN, Stoutjesdijk M, editors. Learning from case studies<br \/>\nVol 17 \/ Nr. 1 \/ January 2024 https:\/\/www.paliatia.eu<br \/>\nISSN 1844 \u2013 7058 7 Funda\u021bia HOSPICE Casa Speran\u021bei<br \/>\nin chaplaincy. Towards practice based evidence &amp;<br \/>\nprofessionalism Utrecht: Eburon; 2020. p. 21\u201335.<br \/>\n21. Clark D. Cicely Saunders: founder of the hospice movement:<br \/>\nselected letters 1959-1999. Oxford University Press; 2005.<br \/>\n22. Bouri M. Medicine, Suffering and Death: Palliation and the<br \/>\nEthics of Caring for Those We Cannot Cure. In: Kampakis K,<br \/>\nHaralambos V, editors. Orthodox Christianity and Modern<br \/>\nScience: Past, Present and Future, Brepols Publishers; 2022. p.<br \/>\n83-117.<br \/>\n23. Hedtke L, Winslade J. Remembering lives: Conversations with<br \/>\nthe dying and the bereaved. Routledge. 2017.<\/li>\n<\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Palliative care and spirituality Sebastian Moldovan1 , Daniel Hinshaw2 , Invited Editors 1Orthodox Faculty of Theology, Lucian Blaga University of Sibiu, Romania\/ Facultatea de Teologie Ortodox\u0103, Universitatea Lucian Blaga Sibiu, Rom\u00e2nia 2Consultant in Palliative Medicine, Geriatrics Center &amp; Professor Emeritus of Surgery, University of Michigan and Visiting Professor Transilvania University, Brasov, Romania ____________________________________________________________________________________________________ Palliative care [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":431,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[996],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.paliatia.eu\/new\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4389"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.paliatia.eu\/new\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.paliatia.eu\/new\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.paliatia.eu\/new\/wp-json\/wp\/v2\/users\/431"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.paliatia.eu\/new\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4389"}],"version-history":[{"count":7,"href":"https:\/\/www.paliatia.eu\/new\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4389\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4842,"href":"https:\/\/www.paliatia.eu\/new\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4389\/revisions\/4842"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.paliatia.eu\/new\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4389"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.paliatia.eu\/new\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4389"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.paliatia.eu\/new\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4389"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}